In ultima vreme am ajuns sa traiesc doar prin prisma a ceea ce`mi doresc...Uitandu`ma spre viitor si dorindu`mi...dorindu`mi lucruri (nu vb aici de vise si aspiratii inalte) care spre uimirea si nelinistea mea au trecut precum au venit, iar eu am ramas in urma lor la fel -> Dorindu`mi !
Mi`am dorit sa vina primavara, pana sa ma dezmeticesc eu bine...Iata ca a si trecut ! Mi`am dorit un job, acum in fiecare seara cand ajung acasa obosita fizic si psihic imi doresc o vacanta...Sunt convinsa ca aceasta va veni si va trece ca vijelia, cum au trecut si ultimele 10 luni din viata mea... Am ajuns sa`mi fie frica sa`mi mai doresc pt ca nu ma pot bucura de nimic din ceea ce se implineste. Poate suna cliseic, dar pt mine doar faptul ca mai tastez aceste randuri, doar rigiditatea tastelor ce le simt sub apasarea grabita a degetelor, ma mai face sa simt ca inca traiesc si nu zbor peste timp.
Odata o prietena mi`a scris cateva randuri pe o foaie de hartie, printre ele era scris mare cu litere ingrosate LIVE IN THE NOW !! Cum as mai putea eu oare sa traiesc in prezent cand ieri mi`am agatat jeansii favoriti intr`un gard in timp ce imi umpleam sanul cu zarzare dintr`un pom de pe strada bunicilor mei iar astazi stau in fata oamenilor si le spun cum sa`si administreze medicamentele antidepresive? Hello world !
